Categorii
Q & A: De ce Dumnezeu nu L-a trimis pe Isus mai devreme sau mai târziu?
Galateni 4:4 declară că Dumnezeu Tatăl L-a trimis pe Fiul Său „la împlinirea vremii”. În timpul primului secol au avut loc mai multe evenimente care au făcut ideală venirea lui Cristos la acel moment.
1. Era o așteptare mare printre evrei privitoare la momentul venirii lui Mesia. Stăpânirea romană i-a făcut pe evrei să fie înfometați după venirea lui Mesia.
2. Roma unificase mare parte din lume sub stăpânirea ei, lucru care a condus astfel la un spirit al unității în aceste teritorii. De asemenea, datorită faptului că imperiul se afla relativ în pace, creștinii au avut posibilitatea să călătorească, răspândind astfel Evanghelia. O astfel de libertate de a călători ar fi fost imposibilă în alte secole.
3. În timp ce Roma a câștigat în plan militar, Grecia a câștigat în plan cultural. O formă comună a limbii grecești (diferită de cea clasică) era vorbită în tot imperiul. Astfel, prin această limbă, a fost posibilă comunicarea Evangheliei la multe grupuri de oameni.
4. Faptul că idolii la care se închinau diferite popoare au eșuat în a-i învinge pe romani a avut ca rezultat abandonarea închinării la acești idoli de către cei mai mulți. În același timp, filosofia greacă și știința de la acea vreme i-au lăsat pe unii goi din punct de vedere spiritual.
5. Religiile de la acea vreme puneau accentul pe un dumnezeu-salvator și cereau închinătorilor să ofere sacrificii de sânge. Astfel, Evanghelia lui Cristos, care a implicat un sacrificiu suprem, era ușor credibilă pentru ei. De asemenea, grecii credeau în nemurirea sufletului (dar nu și a trupului).
6. Armata romană recruta soldați din toate provinciile, care erau astfel familiarizați cu aspectele culturii romane și cu anumite idei (printre care și Evanghelia), care nu ajunseseră încă la provinciile mai îndepărtate. Introducerea Evangheliei în Anglia s-a făcut ca rezultat al eforturilor soldaților creștini staționați acolo.
Cristos a venit în acel moment pentru a împlini anumite profeții. Dan. 9:24-27 vorbește despre „șaptezeci de săptămâni” sau de 70 de ori câte 7. Din context înțelegem că aceste săptămâni se referă la o perioadă de 7 ani, nu de 7 zile. Putem examina evenimentele istorice și stabili detaliile primelor 69 de săptămâni (cea de-a 70 săptămână având loc într-un anumit moment din viitor). Numărătoarea celor 70 de săptămâni începe cu „darea poruncii pentru zidirea din nou a Ierusalimului” (Dan. 9:25). Această poruncă fusese dată de către Artaxerxes Longimanus în 445 î.Cr. (Neem. 2:5). După cei 7 x 7 + 62 x 7, sau 69 x 7 ani, profeția spune, „Unsul va fi stârpit, și nu va avea nimic. Poporul unui domn care va veni va nimici cetatea și sfântul Locaș” și că „sfârșitul va fi ca printr-un potop” (aceasta însemnând o distrugere majoră) (Dan. 9:26). Aici avem o referire la moartea Mântuitorului pe cruce.
Întruparea lui Cristos a avut loc într-un moment în care oamenii de la acea vreme erau pregătiți pentru venirea Sa. De atunci încoace, avem dovezi mai mult decât suficiente că Isus a fost Mesia cel promis, prin împlinirea Scripturilor care au zugrăvit și au profețit întoarcerea Sa cu multe detalii.