Deut. 32:22 · Căci focul mâniei Mele s-a aprins Și va arde până în fundul Locuinței morților, Va nimici pământul și roadele lui, Va arde temeliile munților.

2Sam. 22:6 · legăturile mormântului mă înconjuraseră, lațurile morții mă prinseseră.

Iov 26:6 · Înaintea Lui, Locuința morților este goală, adâncul n-are acoperiș.

Ps. 9:17 · Cei răi se întorc în Locuința morților: toate neamurile care uită pe Dumnezeu.

Ps. 16:10 · Căci nu vei lăsa sufletul meu în Locuința morților, nu vei îngădui ca preaiubitul Tău să vadă putrezirea.

Ps. 86:13 · Căci mare este bunătatea Ta față de mine și Tu îmi izbăvești sufletul din adânca Locuință a morților.

Ps. 139:8 · Dacă mă voi sui în cer, Tu ești acolo; dacă mă voi culca în Locuința morților, iată-Te și acolo.

Prov. 5:5 · Picioarele ei coboară la moarte, pașii ei dau în Locuința morților.

Prov. 9:18 · El nu știe că acolo sunt morții și că oaspeții ei sunt în văile Locuinței morților.

Prov. 15:11 · Locuința morților și adâncul sunt cunoscute Domnului, cu cât mai mult inimile oamenilor!

Prov. 23:14 · Lovindu-l cu nuiaua, îi scoți sufletul din Locuința morților.

Isa. 5:14 · De aceea își și deschide Locuința morților gura și își lărgește peste măsură gâtlejul, ca să se coboare în ea măreția și bogăția Sionului, cu toată mulțimea lui gălăgioasă și veselă.

Isa. 14:9 · Locuința morților se mișcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezește înaintea ta umbrele, pe toți mai-marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toți împărații neamurilor.

Isa. 14:15 · Dar ai fost aruncat în Locuința morților, în adâncimile mormântului!

Ezec. 31:16 · De vuietul căderii lui am făcut să se cutremure neamurile când l-am aruncat în Locuința morților împreună cu cei ce se coboară în groapă și s-au mângâiat în adâncimile pământului toți copacii Edenului, cei mai frumoși și cei mai buni copaci din Liban, toți cei udați de ape.

Ezec. 32:21-27 · Atunci, vitejii cei puternici vor vorbi în Locuința morților despre el și cei ce-l sprijineau și vor zice: «S-au coborât, s-au culcat cei netăiați împrejur, uciși de sabie!»
22Acolo este asirianul, cu toată mulțimea lui, și mormintele lor stau împrejurul lui – toți au murit și au căzut uciși de sabie.
23Mormintele lor sunt în adâncimile gropii și mulțimea lui este împrejurul mormântului lui; toți au murit și au căzut uciși de sabie, ei, care răspândeau groaza în țara celor vii.
24Acolo este și Elamul, cu toată mulțimea lui, împrejurul mormântului lui; toți au murit și au căzut uciși de sabie, s-au coborât netăiați împrejur în adâncimile pământului, ei, care răspândeau groaza în țara celor vii și își poartă acum ocara cu cei ce se coboară în groapă.
25L-au culcat la un loc cu morții, împreună cu toată mulțimea lui, și mormintele lor sunt împrejurul lui; toți acești netăiați împrejur au murit uciși de sabie, căci răspândeau groaza în țara celor vii și își poartă acum ocara cu cei ce se coboară în groapă; i-au culcat acum la un loc cu cei morți.
26Acolo sunt și Meșec, Tubal și toată mulțimea lor, și mormintele lor sunt împrejurul lor; toți acești netăiați împrejur au murit uciși de sabie, căci răspândeau groaza în țara celor vii.
27Ei sunt culcați împreună cu vitejii căzuți din vechime dintre cei netăiați împrejur; sunt coborâți în Locuința morților împreună cu armele lor de război, cu săbiile puse sub capetele lor și nelegiuirile lor lipite pe osemintele lor, căci vitejia lor era o groază în țara celor vii.

Amos 9:2 · De ar pătrunde chiar până în Locuința morților, și de acolo îi va smulge mâna Mea; de s-ar sui chiar în ceruri, și de acolo îi voi coborî.

Iona 2:2 · și a zis: „În strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul și m-a ascultat; din mijlocul Locuinței morților am strigat și mi-ai auzit glasul.

Hab. 2:5 · Ca și cel beat și semeț, cel mândru nu stă liniștit, ci își lărgește gura ca Locuința morților, este nesățios ca moartea, așa că pe toate neamurile vrea să le strângă la el și toate popoarele le trage la el.