VDC De vuietul căderii lui am făcut să se cutremure neamurile când l-am aruncat în Locuința morților împreună cu cei ce se coboară în groapă și s-au mângâiat în adâncimile pământului toți copacii Edenului, cei mai frumoși și cei mai buni copaci din Liban, toți cei udați de ape.

VDC S-au coborât și ei cu el în Locuința morților, la cei ce au pierit uciși de sabie, ei, care erau brațul lui și locuiau la umbra lui printre neamuri.

VDC Cu cine poți fi asemuit tu în slavă și în mărime între copacii Edenului? Totuși vei fi aruncat împreună cu copacii Edenului în adâncimile pământului și vei fi culcat în mijlocul celor netăiați împrejur, împreună cu cei ce au pierit uciși de sabie. Iată ce este Faraon și toată mulțimea lui», zice Domnul Dumnezeu.”

VDC În anul al doisprezecelea, în ziua întâi a lunii a douăsprezecea, cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

VDC „Fiul omului, fă un cântec de jale asupra lui Faraon, împăratul Egiptului, și spune-i: «Semănai cu un pui de leu între neamuri, erai ca un crocodil în mări, te aruncai în râurile tale, tulburai apele cu picioarele tale și le întărâtai valurile.

VDC Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ‹Îmi voi întinde mreaja peste tine în mijlocul unei mari mulțimi de popoare și te vor trage în lațul Meu.

VDC Te voi arunca pe uscat și te voi întinde pe câmpie, ca toate păsările cerului să șadă pe tine; și voi sătura fiarele întregului pământ cu tine.

VDC Îți voi azvârli carnea pe munți și voi umple văile cu sfărâmăturile tale.

VDC Țara în care înoți o voi uda cu sângele tău până la munți și se vor umple puhoaiele de tine.

VDC Când te voi stinge, voi acoperi cerurile și le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori și luna nu-și va mai da lumina ei.