Gen. 15:15 · Tu vei merge în pace la părinții tăi; vei fi îngropat după o bătrânețe fericită.

Gen. 50:26 · Iosif a murit în vârstă de o sută zece ani. L-au îmbălsămat și l-au pus într-un sicriu în Egipt.

Num. 23:10 · Cine poate să numere pulberea lui Iacov Și să spună numărul unui sfert din Israel? O, de aș muri de moartea celor neprihăniți Și sfârșitul meu să fie ca al lor!”

Ps. 23:4 · Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții, nu mă tem de niciun rău, căci Tu ești cu mine. Toiagul și nuiaua Ta mă mângâie.

Ps. 116:15 · Scumpă este înaintea Domnului moartea celor iubiți de El.

Prov. 14:32 · Cel rău este doborât de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde.

Lc. 16:22 · Cu vremea, săracul a murit și a fost dus de îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și l-au îngropat.

Rom. 14:8 · Căci, dacă trăim, pentru Domnul trăim și, dacă murim, pentru Domnul murim. Deci, fie că trăim, fie că murim, noi suntem ai Domnului.

Fil. 1:21 · Căci, pentru mine, a trăi este Cristos și a muri este un câștig.

Evr. 11:13 · În credință au murit toți aceștia, fără să fi căpătat lucrurile făgăduite, ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sunt străini și călători pe pământ.

Evr. 11:21-22 · Prin credință Iacov, când a murit, a binecuvântat pe fiecare din fiii lui Iosif și „s-a închinat, rezemat pe vârful toiagului său”.
22Prin credință a pomenit Iosif, când i s-a apropiat sfârșitul, de ieșirea fiilor lui Israel din Egipt și a dat porunci cu privire la oasele sale.

Apoc. 14:13 · Și am auzit un glas din cer care zicea: „Scrie: Ferice de acum încolo de morții care mor în Domnul!” „Da”, zice Duhul, „ei se vor odihni de ostenelile lor, căci faptele lor îi urmează!”