Iov 1:1 · Era în țara Uț un om care se numea Iov. Și omul acesta era fără prihană și curat la suflet. El se temea de Dumnezeu și se abătea de la rău.

Iov 1:13-17 · Într-o zi, pe când fiii și fiicele lui Iov mâncau și beau vin în casa fratelui lor întâi născut,
14a venit la Iov un sol, care a zis: „Boii arau și măgărițele pășteau lângă ei.
15Și s-au aruncat niște sabeeni asupra lor, i-au luat și au trecut pe slujitori prin ascuțișul sabiei. Numai eu am scăpat, ca să-ți dau de știre.”
16Pe când vorbea el încă, a venit un altul și a zis: „Focul lui Dumnezeu a căzut din cer și a aprins oile și pe slujitorii tăi și i-a ars de tot. Numai eu am scăpat, ca să-ți dau de știre.”
17Pe când vorbea el încă, a venit un altul și a zis: „Niște haldeeni, înșirați în trei cete, s-au aruncat asupra cămilelor, le-au luat și au trecut pe slujitori prin ascuțișul sabiei. Numai eu am scăpat, ca să-ți dau de știre.”

Iov 1:18-19 · Pe când vorbea el încă, a venit un altul și a zis: „Fiii tăi și fiicele tale mâncau și beau vin în casa fratelui lor întâi născut.
19Și deodată, a venit un vânt mare de dincolo de pustie și a izbit în cele patru colțuri ale casei; casa s-a prăbușit peste tineri și au murit. Și am scăpat numai eu, ca să-ți dau de știre.”

Iov 2:7-9 · Și Satana a plecat dinaintea Domnului. Apoi a lovit pe Iov cu o bubă rea, din talpa piciorului până în creștetul capului.
8Și Iov a luat un ciob să se scarpine și a șezut pe cenușă.
9Nevastă-sa i-a zis: „Tu rămâi neclintit în neprihănirea ta! Blestemă pe Dumnezeu și mori!”

Iov 16:1-3 · Iov a luat cuvântul și a zis:
2„Astfel de lucruri am auzit eu des; voi toți sunteți niște mângâietori supărăcioși.
3Când se vor sfârși aceste vorbe în vânt? Și pentru ce atâta supărare în răspunsurile tale?

Iov 19:1-27 · Iov a luat cuvântul și a zis:
2„Până când îmi veți întrista sufletul și mă veți zdrobi cu cuvântările voastre?
3Iată că de zece ori m-ați batjocorit. Nu vă este rușine să vă purtați așa?
4Dacă am păcătuit cu adevărat, numai eu sunt răspunzător de aceasta.
5Credeți că mă puteți lua de sus? Credeți că mi-ați dovedit că sunt vinovat?
6Atunci, să știți că Dumnezeu mă urmărește și mă învelește cu lațul Lui.
7Iată, țip de silnicie, și nimeni nu răspunde; cer dreptate, și dreptate nu este!
8Mi-a tăiat orice ieșire și nu pot trece; a răspândit întuneric pe cărările mele.
9M-a despuiat de slava mea, mi-a luat cununa de pe cap,
10m-a zdrobit din toate părțile și pier, mi-a smuls nădejdea ca pe un copac.
11S-a aprins de mânie împotriva mea, S-a purtat cu mine ca și cu un vrăjmaș.
12Oștile Lui au pornit deodată înainte, și-au croit drum până la mine și au tăbărât în jurul cortului meu.
13A depărtat pe frații mei de la mine, și prietenii mei s-au înstrăinat de mine.
14Rudele mele m-au părăsit, și cei mai de aproape ai mei m-au uitat.
15Casnicii mei și slugile mele mă privesc ca pe un străin, în ochii lor sunt un necunoscut.
16Chem pe robul meu, și nu răspunde; îl rog cu gura mea, și degeaba.
17Suflarea mea a ajuns nesuferită nevestei mele și duhoarea mea a ajuns nesuferită fiilor mamei mele.
18Până și copiii mă disprețuiesc: dacă mă scol, ei mă ocărăsc.
19Aceia în care mă încredeam mă urăsc, aceia pe care îi iubeam s-au întors împotriva mea.
20Oasele mi se țin de piele și de carne; nu mi-a mai rămas decât pielea de pe dinți.
21Fie-vă milă, fie-vă milă de mine, prietenii mei! Căci mâna lui Dumnezeu m-a lovit.
22De ce mă urmăriți ca Dumnezeu? Și nu vă mai săturați de carnea mea?
23O! Aș vrea ca vorbele mele să fie scrise, să fie scrise într-o carte;
24aș vrea să fie săpate cu un priboi de fier și cu plumb în stâncă pe vecie…
25Dar știu că Răscumpărătorul meu este viu și că Se va ridica la urmă pe pământ.
26Chiar dacă mi se va nimici pielea și chiar dacă nu voi mai avea carne, voi vedea totuși pe Dumnezeu.
27Îl voi vedea și-mi va fi binevoitor; ochii mei Îl vor vedea, și nu ai altuia. Sufletul meu tânjește de dorul acesta înăuntrul meu.

Iov 30:1-10 · Și acum!… Am ajuns de râsul celor mai tineri decât mine, pe ai căror părinți nu-i socoteam vrednici să-i pun printre câinii turmei mele.
2Dar la ce mi-ar fi folosit puterea mâinilor lor, când ei nu erau în stare să ajungă la bătrânețe?
3Sfrijiți de sărăcie și foame, fug în locuri uscate, de multă vreme părăsite și pustii.
4Smulg ierburile sălbatice de lângă copăcei și n-au ca pâine decât rădăcina de bucsău.
5Sunt izgoniți din mijlocul oamenilor, strigă lumea după ei ca după niște hoți.
6Locuiesc în văi îngrozitoare, în peșterile pământului și în stânci.
7Urlă printre tufișuri și se adună sub mărăcini.
8Ființe mârșave și disprețuite, sunt izgoniți din țară.
9Și acum, astfel de oameni mă pun în cântecele lor, am ajuns de batjocura lor.
10Mă urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în față.

Iov 42:10 · Domnul a adus pe Iov iarăși în starea lui de la început, după ce s-a rugat Iov pentru prietenii săi. Și Domnul i-a dat înapoi îndoit decât tot ce avusese.

Iov 42:11-13 · Frații, surorile și vechii prieteni ai lui Iov au venit toți să-l vadă și au mâncat cu el în casă. L-au plâns și l-au mângâiat pentru toate nenorocirile pe care le trimisese Domnul peste el, și fiecare i-a dat un chesita și un inel de aur.
12În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit de la Domnul mai multe binecuvântări decât primise în cei dintâi. A avut paisprezece mii de oi, șase mii de cămile, o mie de perechi de boi și o mie de măgărițe.
13A avut șapte fii și trei fete;

Ezec. 14:14 · chiar de ar fi în mijlocul ei acești trei oameni: Noe, Daniel și Iov, ei nu și-ar mântui decât sufletul lor prin neprihănirea lor”, zice Domnul Dumnezeu.

Iac. 5:11 · Iată, noi numim fericiți pe cei ce au răbdat. Ați auzit vorbindu-se despre răbdarea lui Iov și ați văzut ce sfârșit i-a dat Domnul și cum Domnul este plin de milă și de îndurare.