Gen. 50:10 · Când au ajuns la aria lui Atad, care este dincolo de Iordan, au făcut plângere mare și jalnică, și Iosif a ținut în cinstea tatălui său un bocet de șapte zile.

Jud. 11:40 · că, în toți anii, fetele lui Israel se duc să prăznuiască pe fiica lui Iefta, Galaaditul, patru zile pe an.

1Sam. 4:13 · Când a ajuns, Eli aștepta stând pe un scaun lângă drum, căci inima îi era neliniștită pentru chivotul lui Dumnezeu. La intrarea lui în cetate, omul acesta a dat de veste, și toată cetatea a strigat.

1Sam. 28:3 · Samuel murise. Tot Israelul îl plânsese și-l îngropase la Rama, în cetatea lui. Saul îndepărtase din țară pe cei ce chemau morții și pe cei ce ghiceau.

2Sam. 1:17 · Iată cântarea de jale pe care a alcătuit-o David pentru Saul și fiul său Ionatan

2Cron. 35:25 · Ieremia a făcut un cântec de jale pentru Iosia. Toți cântăreții și toate cântărețele au vorbit de Iosia în cântecele lor de jale până în ziua de azi și au ajuns o datină în Israel. Cântările acestea sunt scrise în „Cântecele de Jale”.

Est. 4:1 · Mardoheu, aflând tot ce se petrecea, și-a sfâșiat hainele, s-a îmbrăcat cu un sac și s-a presărat cu cenușă. Apoi s-a dus în mijlocul cetății, scoțând cu putere strigăte amare,

Ezec. 32:2 · „Fiul omului, fă un cântec de jale asupra lui Faraon, împăratul Egiptului, și spune-i: «Semănai cu un pui de leu între neamuri, erai ca un crocodil în mări, te aruncai în râurile tale, tulburai apele cu picioarele tale și le întărâtai valurile.

Mt. 2:18 · „Un țipăt s-a auzit în Rama, plângere și bocet mult: Rahela își jelea copiii și nu voia să fie mângâiată, pentru că nu mai erau.”

Lc. 23:27 · În urma lui Isus mergea o mare mulțime de norod și femei, care se boceau, își băteau pieptul și se tânguiau după El.

Fapt. 8:2 · Niște oameni temători de Dumnezeu au îngropat pe Ștefan și l-au jelit cu mare tânguire.