«Ant | Urm»
Marcu 2:3 GILLCMHCMH+24264
VDC Au venit la El niște oameni care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inși.
Marcu 2:4 GILLCMHCMH+24265
VDC Fiindcă nu puteau să ajungă până la El din pricina norodului, au desfăcut acoperișul casei unde era Isus și, după ce l-au spart, au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul.
Marcu 2:5 GILLCMHCMH+24266
VDC Când le-a văzut Isus credința, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele îți sunt iertate!”
Marcu 2:6 GILLCMHCMH+24267
VDC Unii din cărturari, care erau de față, se gândeau în inimile lor:
Marcu 2:7 GILLCMHCMH+24268
VDC „Cum vorbește Omul acesta astfel? Hulește! Cine poate să ierte păcatele decât numai Dumnezeu?”
Marcu 2:8 GILLCMHCMH+24269
VDC Îndată, Isus a cunoscut, prin duhul Său, că ei gândeau astfel în ei și le-a zis: „Pentru ce aveți astfel de gânduri în inimile voastre?
Marcu 2:9 GILLCMHCMH+24270
VDC Ce este mai lesne: a zice slăbănogului: «Păcatele îți sunt iertate» ori a zice: «Scoală-te, ridică-ți patul și umblă»?
Marcu 2:10 GILLCMHCMH+24271
VDC Dar, ca să știți că Fiul omului are putere pe pământ să ierte păcatele:
Marcu 2:11 GILLCMHCMH+24272
VDC «Ție îți poruncesc»”, a zis El slăbănogului, „«scoală-te, ridică-ți patul și du-te acasă.»”
Marcu 2:12 GILLCMHCMH+24273
VDC Și îndată, slăbănogul s-a sculat, și-a ridicat patul și a ieșit afară în fața tuturor; așa că toți au rămas uimiți și slăveau pe Dumnezeu și ziceau: „Niciodată n-am văzut așa ceva!”
«Ant | Urm»
