«Ant | Urm»
Isaia 52:13 GILLCMHCMH+18710
VDC „Iată, Robul Meu va propăși; Se va sui, Se va ridica, Se va înălța foarte sus.
Isaia 52:14 GILLCMHCMH+18711
VDC După cum pentru mulți a fost o pricină de groază – atât de schimonosită Îi era fața și atât de mult se deosebea înfățișarea Lui de a fiilor oamenilor –,
Isaia 52:15 GILLCMHCMH+18712
VDC tot așa, pentru multe popoare va fi o pricină de bucurie; înaintea Lui, împărații vor închide gura, căci vor vedea ce nu li se mai istorisise și vor auzi ce nu mai auziseră.”
Isaia 53:1 GILLCMHCMH+18713
VDC Cine a crezut în ceea ce ni se vestise? Cine a cunoscut brațul Domnului?
Isaia 53:2 GILLCMHCMH+18714
VDC El a crescut înaintea Lui ca o odraslă slabă, ca un Lăstar care iese dintr-un pământ uscat. N-avea nici frumusețe, nici strălucire ca să ne atragă privirile și înfățișarea Lui n-avea nimic care să ne placă.
Isaia 53:3 GILLCMHCMH+18715
VDC Disprețuit și părăsit de oameni, om al durerii și obișnuit cu suferința, era așa de disprețuit, că îți întorceai fața de la El, și noi nu L-am băgat în seamă.
Isaia 53:4 GILLCMHCMH+18716
VDC Totuși El suferințele noastre le-a purtat și durerile noastre le-a luat asupra Lui, și noi am crezut că este pedepsit, lovit de Dumnezeu și smerit.
Isaia 53:5 GILLCMHCMH+18717
VDC Dar El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărădelegile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, și prin rănile Lui suntem tămăduiți.
Isaia 53:6 GILLCMHCMH+18718
VDC Noi rătăceam cu toții ca niște oi, fiecare își vedea de drumul lui, dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră, a tuturor.
Isaia 53:7 GILLCMHCMH+18719
VDC Când a fost chinuit și asuprit, n-a deschis gura deloc, ca un miel pe care-l duci la măcelărie și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund: n-a deschis gura.
«Ant | Urm»
