VDC Iată, chiar suferințele mele erau spre mântuirea mea; Tu ai găsit plăcere să-mi scoți sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele!

VDC Căci nu Locuința morților Te laudă, nu moartea Te mărește și cei ce s-au coborât în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta.

VDC Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi. Tatăl face cunoscută copiilor săi credincioșia Ta.

VDC Domnul m-a mântuit! De aceea, în toate zilele vieții noastre, vom suna din coardele instrumentelor noastre în Casa Domnului.”

VDC Isaia zisese: „Să se aducă o turtă de smochine și s-o întindă peste bubă și Ezechia va trăi.”

VDC Și Ezechia zisese: „După ce semn voi cunoaște că mă voi sui la Casa Domnului?”

VDC În același timp, Merodac-Baladan, fiul lui Baladan, împăratul Babilonului, a trimis o scrisoare și un dar lui Ezechia, pentru că aflase de boala și însănătoșirea lui.

VDC Ezechia s-a bucurat și a arătat trimișilor locul unde erau lucrurile lui de preț, argintul și aurul, miresmele și untdelemnul de preț, toată casa lui de arme și tot ce se afla în vistieriile lui: n-a rămas nimic în casa și în ținuturile lui pe care să nu li-l fi arătat.

VDC Prorocul Isaia a venit apoi la împăratul Ezechia și l-a întrebat: „Ce au spus oamenii aceia și de unde au venit la tine?” Ezechia a răspuns: „Au venit la mine dintr-o țară depărtată, din Babilon.”

VDC Isaia a mai zis: „Ce au văzut în casa ta?” Ezechia a răspuns: „Au văzut tot ce este în casa mea: n-a rămas nimic în vistieriile mele pe care să nu li-l fi arătat.”