«Ant | Urm»
Iov 24:14 GILLCMHCMH+13451
VDC Ucigașul se scoală în revărsatul zorilor, ucide pe cel sărac și lipsit, și noaptea fură.
Iov 24:15 GILLCMHCMH+13452
VDC Ochiul preacurvarului pândește amurgul: «Nimeni nu mă va vedea», zice el, și își pune o maramă pe față.
Iov 24:16 GILLCMHCMH+13453
VDC Noaptea sparg casele, ziua stau închiși; se tem de lumină.
Iov 24:17 GILLCMHCMH+13454
VDC Pentru ei, dimineața este umbra morții și, când o văd, simt toate spaimele morții.
Iov 24:18 GILLCMHCMH+13455
VDC Dar nelegiuitul alunecă ușor pe fața apelor, pe pământ n-are decât o parte blestemată și niciodată n-apucă pe drumul celor vii!
Iov 24:19 GILLCMHCMH+13456
VDC Cum sorb seceta și căldura apele zăpezii, așa înghite Locuința morților pe cei ce păcătuiesc.
Iov 24:20 GILLCMHCMH+13457
VDC Pântecele mamei îl uită, viermii se ospătează cu el, nimeni nu-și mai aduce aminte de el! Nelegiuitul este sfărâmat ca un copac,
Iov 24:21 GILLCMHCMH+13458
VDC el, care prădează pe femeia stearpă și fără copii, el, care nu face niciun bine văduvei!…
Iov 24:22 GILLCMHCMH+13459
VDC Și totuși Dumnezeu, prin puterea Lui, lungește zilele celor silnici, și iată-i în picioare când nu mai trăgeau nădejde de viață;
Iov 24:23 GILLCMHCMH+13460
VDC El le dă liniște și încredere, are privirile îndreptate spre căile lor.
«Ant | Urm»
