«Ant | Urm»
Habacuc 3:6 GILLCMHCMH+22775
VDC Se oprește și măsoară pământul cu ochiul; privește și face pe neamuri să tremure; munții cei veșnici se sfărâmă, dealurile cele vechi se pleacă; El umblă pe cărări veșnice.
Habacuc 3:7 GILLCMHCMH+22776
VDC Văd corturile Etiopiei pline de groază și se cutremură colibele din țara Madianului.
Habacuc 3:8 GILLCMHCMH+22777
VDC S-a mâniat oare Domnul pe râuri? Împotriva râurilor se aprinde mânia Ta sau împotriva mării se varsă urgia Ta, de ai încălecat pe caii Tăi și Te-ai suit în carul Tău de biruință?
Habacuc 3:9 GILLCMHCMH+22778
VDC Arcul Tău este dezvelit; blestemele sunt săgețile Cuvântului Tău… – (Oprire) – Tu despici pământul ca să dai drumul râurilor.
Habacuc 3:10 GILLCMHCMH+22779
VDC La vederea Ta, se cutremură munții; se năpustesc râuri de apă; adâncul își ridică glasul și își înalță valurile în sus.
Habacuc 3:11 GILLCMHCMH+22780
VDC Soarele și luna se opresc în locuința lor de lumina săgeților Tale, care pornesc, de strălucirea suliței Tale, care lucește.
Habacuc 3:12 GILLCMHCMH+22781
VDC Tu cutreieri pământul în urgia Ta, zdrobești neamurile în mânia Ta.
Habacuc 3:13 GILLCMHCMH+22782
VDC Ieși ca să izbăvești pe poporul Tău, să izbăvești pe unsul Tău; sfărâmi acoperișul casei celui rău, o nimicești din temelii până în vârf. – (Oprire) –
Habacuc 3:14 GILLCMHCMH+22783
VDC Străpungi cu săgețile Tale capul căpeteniilor lui, care se năpustesc peste mine ca furtuna, să mă pună pe fugă, scoțând strigăte de bucurie, ca și cum ar fi și mâncat pe cel nenorocit în culcuș.
Habacuc 3:15 GILLCMHCMH+22784
VDC Cu caii Tăi mergi pe mare, pe spuma apelor mari.
«Ant | Urm»
