VDC Toți și-au aruncat toiegele și s-au prefăcut în șerpi. Dar toiagul lui Aaron a înghițit toiegele lor.

VDC Inima lui Faraon s-a împietrit și n-a ascultat de Moise și de Aaron, după cum spusese Domnul.

VDC Domnul a zis lui Moise: „Faraon are inima împietrită: nu vrea să lase poporul să plece.

VDC Du-te la Faraon dis-de-dimineață, când are să iasă să se ducă la apă, și să te înfățișezi înaintea lui pe malul râului. Să-ți iei în mână toiagul care a fost prefăcut în șarpe

VDC și să zici lui Faraon: «Domnul Dumnezeul evreilor m-a trimis la tine să-ți spun: ‹Lasă pe poporul Meu să plece, ca să-Mi slujească în pustie.› Dar iată că până acum n-ai ascultat.

VDC Acum, așa vorbește Domnul: ‹Iată cum vei cunoaște că Eu sunt Domnul. Am să lovesc apele râului cu toiagul din mâna mea, și ele se vor preface în sânge.

VDC Peștii din râu vor pieri, râul se va împuți, așa că le va fi greață egiptenilor să bea din apa râului.›»”

VDC Domnul a zis lui Moise: „Spune lui Aaron: «Ia-ți toiagul și întinde-ți mâna peste apele egiptenilor, peste râurile lor, peste pâraiele lor, peste iazurile lor și peste toate bălțile lor. Ele se vor preface în sânge și va fi sânge în toată țara Egiptului, atât în vasele de lemn, cât și în vasele de piatră.»”

VDC Moise și Aaron au făcut cum le poruncise Domnul. Aaron a ridicat toiagul și a lovit apele râului sub ochii lui Faraon și sub ochii slujitorilor lui, și toate apele râului s-au prefăcut în sânge.

VDC Peștii din râu au pierit, râul s-a împuțit, așa că egiptenii nu mai puteau să bea apa râului și a fost sânge în toată țara Egiptului.