«Ant | Urm»
2 Cronici 31:21 GILLCMH+11876
VDC A lucrat cu toată inima și a izbutit în tot ce a făcut pentru Casa lui Dumnezeu, pentru lege și pentru porunci, ca să caute pe Dumnezeul său.
2 Cronici 32:1 GILLCMHCMH+11877
VDC După aceste lucruri și după aceste fapte de credincioșie, a venit Sanherib, împăratul Asiriei, care a pătruns în Iuda și a împresurat cetățile întărite, cu gând să pună mâna pe ele.
2 Cronici 32:2 GILLCMHCMH+11878
VDC Ezechia, văzând că a venit Sanherib și că are de gând să înceapă lupta împotriva Ierusalimului,
2 Cronici 32:3 GILLCMHCMH+11879
VDC s-a sfătuit cu căpeteniile sale și cu oamenii lui cei viteji ca să astupe izvoarele de apă care erau afară din cetate. Și ei au fost de părerea lui.
2 Cronici 32:4 GILLCMHCMH+11880
VDC S-au strâns o mulțime de oameni și au astupat toate izvoarele și pârâul care curge prin mijlocul ținutului aceluia. „Pentru ce”, ziceau ei, „să găsească împărații Asiriei, la venirea lor, ape din belșug?”
2 Cronici 32:5 GILLCMHCMH+11881
VDC Ezechia s-a îmbărbătat; a zidit din nou zidul care era stricat și l-a ridicat până la turnuri. A mai zidit un alt zid în afară, a întărit Milo, în cetatea lui David, și a pregătit o mulțime de arme și de scuturi.
2 Cronici 32:6 GILLCMHCMH+11882
VDC A pus căpetenii de război peste popor și le-a adunat la el pe locul deschis de la poarta cetății. Vorbindu-le inimii, a zis:
2 Cronici 32:7 GILLCMHCMH+11883
VDC „Întăriți-vă și îmbărbătați-vă. Nu vă temeți și nu vă înspăimântați înaintea împăratul Asiriei și înaintea întregii mulțimi care este cu el, căci cu noi sunt mai mulți decât cu el.
2 Cronici 32:8 GILLCMHCMH+11884
VDC Cu el este un braț de carne, dar cu noi este Domnul Dumnezeul nostru, care ne va ajuta și va lupta pentru noi.” Poporul a avut încredere în cuvintele lui Ezechia, împăratul lui Iuda.
2 Cronici 32:9 GILLCMHCMH+11885
VDC După aceea, Sanherib, împăratul Asiriei, a trimis pe slujitorii săi la Ierusalim pe când era înaintea Lachisului cu toate puterile lui; i-a trimis la Ezechia, împăratul lui Iuda, și la toți cei din Iuda care erau la Ierusalim să le spună:
«Ant | Urm»
